Telefonul mobil de exemplu este o inventie data naibii, uneori nu constientizam chestia asta. Am ajus ca fiecare dintre noi sa reprezinte un numar si sa fie disponibil la orice ora. Incredibil cum s-a ajuns. Cand nu ai telefonul la tine parca esti rupt de lume, de realitate. Nu stii nici macar cat e ora. Tragic.
Dar cum era odata cand nu avea nimeni telefon mobil, cand eram eu in liceu de exemplu( desi nu par, sa stiti ca am si facultate). Iti dadea o gaoaza numarul ei de telefon, pentru ca pe atunci gaoazele nu sareau in pula la oricine asa de repede, cel putin nu la mine, apoi trebuia sa o suni fara sa stie parintii ei. Dar, la telefon raspundea paznicul de seriviciu: tatal ei, sau, mai rau: maica-sa. Atunci trebuia sa te strangi de coaie si sa zici cu o voce pitigaiata ca esti o colega mai proasta si ca vrei sa vorbesti cu ea despre tema la romana. Reuseai sa vorbesti cu ea in cele din urma, era o chestie. O scoteai din casa fara sa stie parintii, si poate chiar te lasa sa-i pui mana pe bulan asata daca nu-i atingeai un san „din greseala” cand o sarutai.
Acum, pui mana pe mobil, o suni, ca gaoazele de acum stau numai cu telefonul in pizda, ii spui ca ti-e a da o muie pe la spate, si fata se conformeaza rapid, te intalnesti cu ea si ai rezolvat treaba, ce bulan? ce sarut? nu mai e la moda…
Incep sa vorbesc ca un bosorog, dar s-a ajuns rau de tot si inca mai este loc in jos din pacate.