Mac-mac

În tramvaiul care duce
Din Lipscani în Ghica Tei
Plin cu lume anonimă
De bărbaţi şi de femei.
La o staţie din centru
Sau din împrejurimi,
S-a urcat o cuconiţă
Cu superbe rotunjimi,
Trup felin, plin de ispite,
Durd rotund şi voinicel
Parc-ar fi sculptat de dalta
Lui Rodin sau Paraxitel.
După ea, se urc-un tînăr –
Tip de donjuan sadea, –
Care nu ştiu din ce pricini
Se cam îndesa în ea.
Doamna foarte indignată
L-a privit cu mult temei
Însă tot mai mult măgarul
Se-ndesea în viaţa ei.
Că deodată cuconiţa
Nu s-a mai putut abţine
Şi i-a spus:
– Ascultă june
Nu te simţi sau nu ţi-e ruşine?
Ce te-ndeşi ca la pomană,
Cînd nici nu ştiu cine eşti.
Cu metode de-astea brute
Crezi c-ai să mă cucereşti?
Află că sînt doctoriţă, –
Chiar de nu m-arată faţa –
Şi-ţi fac una s-o ţii minte
Toată viaţa, toată viaţa!
Că de mai m-atingi odată
Peste trup sau peste braţe
Ţi-o tai jos în bucăţele
Imediat şi-o dau la raţe!
Iar femeile vreo zece –
Din tramvaiul cel sărac,
Începură toate odatată:
Mac, mac, mac, mac, mac, mac !.


Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: